duminică, 11 aprilie 2010

In loc de 'la multi ani'

Azi e ziua ta dragul meu.
Si ai mai crescut cu un an. Acum esti cu mult mai mare decat erai atunci cand eu te-am cunoscut. Si consideri ca esti mult mai matur si mai capabil decat erai atunci.
Lasa-ma sa-ti spun ca sunt mandra de pustiul care ai venit, frumos si sarmant. Si da. Si depravat, dar in acealsi timp fermecator.. Ceea ce ne cam inebuneste, nu?!
Nu te ctritic absolut deloc. Au fost toate deciziile tale, consecintele tot ale tale, iar bucuriile iti apartin desigur in totalitate.
Imi place cand variezi de la extaz la spontaneitate, cand te dedici, cand ma lasi sa te iubesc si sa caut arta in tine.
Si sincer acum, sa te duci din plin naibii cand imi intorci spatele si refuzi sa-mi mai vorbesti, cand nu-mi raspunzi la telefon sau cand imi inchizi brusc..
Dar e in regula, cred si te iert pentru ca tin la tine.
Parca nu-mi vine sa cred ca esti asa mare si ma uimesti de fiecare data cand ma privesti si iti surprind in privire scantei ce eprima diferite stari. Fierbinte si cuceritor te-as descrie acum.
Tot ce mai am de spus este.. la si mai bine la si mai multe bucurii, realizari si "bucurii" (ps: gagici :)) )

Nuu stati... Din nou...

Azi e ziua ta dragul meu.
Si ai mai crescut cu un an. Acum esti cu mult mai mare decat erai atunci cand eu te-am cunoscut. Am doar impresia sau chiar te crezi destept?
Lasa-ma sa-ti spun cat de mult m-ai dezamagit si in ciuda faptului ca te-ai schimbat si tu, si ca ai devenit mult mai fermecator si tu, ai ramas totusi la fel de urat si inveninat ca inainte.
Imi amintesc si acum cand vroiai sa-mi dovedesti cat de sadic poti fi si desi atunci nu ai reusit, acum sunt pe deplin convinsa.
Tu nu, nu esti fermecator, esti doar disgratios nonsociabil si respingator.. Chiar ar trebui sa inveti sa ai grija de tine.
M-ai surprins, dar intr-un mod negativ, m-ai dezamagit. Aveam o parere foarte buna despre tine, chiar momente cand te consideram perfect , dar te-ai incapatanat sa ma indepartezi cu orice scop de tine.
Nu pot sa neg, imi place cand zambesti, acelasi zambet fascinant care l-ai furat acum ceva timp de la mine si cand povestesti ceva gesticuland, fiindca intr-adevar poti fi si amuzant. Rar, nu te flata!
Al dracului si enervant te-as descrie acum.
Tot ce-ti mai doresc acum ar fi... Sa fii tu ce-l care erai o data, era prea bine..

*Fara poza (desi aveam una care mergea la fix)*

vineri, 9 aprilie 2010

luni, 5 aprilie 2010

Pentru cand ma apuca creativitatea II


He's Biche. Our ex-lover



Biche was really friendly and charming.



And we have enjoyed a lot with him.


Until I've given it (Biche) to you.

Pentru cand ma apuca creativitatea

Let's tell "A bit of Breakfast at Tiffany's"


Shivers

Emotions

Shameful

Disoriented


Eager

Bite face bzz bzz

She's Kat (Pisica)
Vreau un prieten
Si un laptop.
Vreau sa nu mai fiu o mataita
Cum m-am obisnuit sa fiu in ultimul timp.
Vreau sa pot fi cu adevarat fericita

vineri, 2 aprilie 2010

Pentru ca ne agatam inapimantator de tare de copilarie pe masura ce ne maturizam.























Tu, copil!

Draga mea,

Imi pare rau ca te-am neglijat. Nu asta intentionam sa fac. Sa nu crezi cumva ca nu mai esti la fel de importanta. Fireste ca asa e. Doar ca in ultimul timp nu mi-am mai vazut capul de preocupari idioate. Si nu te invinuiesc ca nu m-ai sprijint, fiindca stiu aveai dreptate cand spuneai ca tie nu ti-am mai spus nimic. Ei bine, am fost cam obraznica ceva vreme, dar in ultima perioada m-am indreptat. Ma stradui sa stii..
Soarele asta caldut de primavara, ce acum imi inunda si sufletul, nu doar camera, imi aminteste perfect de cum esti tu. Micuta, draguta si amuzanta, cu buzele date cu gloss, cu o esarfa pusa aiurea si imbracata in culori deschise ce emana prin ele fericirea ta.
Scumpo, sa stii ca imi lipsesti enorm! Si desi sunt mai stapana pe mine acum, imi placea cand purtam in comportamentul meu urme de infantilism. Si ne prosteam. Si ne hlizeam. Ca niste vacusenii supreme.
Ce-ar fi sa ne amintim acum, stand la o cana de cappucino (cu scortisoara sa fie?), ce frumos era cand ne legam esarfa de un capacel inmugurit, si dansam in soare si ne faceam poze. "Hai fata! Nu fi idioata! Nu poti acoperi soarele cu un deget!" Hihi.
Si pentru ca tocmai am fost recent la probat de pantofi, dar mancatul de susan a esuat (desigur nu e vina noastra ca market-ul ala idiot e atat de prost amenajat) propun sa mergem totusi intr-o zi ca sa putem taia si asta de pe lista. "Avem o lista?" Desigur, nu avem o lista cu lucruri de facut, dar avem o lista cu toate preferintele noastre. Si ce sa ne satisfaca mai mult decat lucrurile care intr-adevar ne plac?!
Si da. Asa e. Nu mai suntem nicidecum copile asa ca ne vom petrece timpul tot impreuna, dar intr-un mod mai constructiv si matur. Suna nostim nu? Si pentru mine, dar de la hlizit pur si simplu nu ne mai putem lua liber.
Am trecut zilele trecute pe la biblioteca. Tu! Da mai stii ce frumos era in clasa a sasea cand pe la 5 cand scapam de la ore dadeam fuga pana la bibliteca sa mai stam putin de vorba cu doamna biblitecara si sa-i povestim despre prostioarele noastre? Normal ca mai stii. N-am mai fost sa iau o carte nici nu mai stiu de cand. Acum parca ne intereseaza mai mult revistele sau cartile alea deocheate luate de pe net.
Te invit asadar sa ne intoarcem la noi, in trecut, sa ne mai bucuram de putinele momente ale copilariei ce ne-au mai ramas. La o lalaiala zgomotoasa, la un topait pe strazi, la hliziri incontinuu, la depanat de amintiri... la prietenia noastra..

Te iubesc mult L.,
si sa nu uiti niciodata,
semnat F.

Ce am tins sa cred


Se gandea de ceva timp la acea latura a ei care o impulsiona sa-si prinda o floare delicata in elasticul de par, sa poarte rochii din materiale fine, pantofi cu toc si sa asculte Sonata Lunii si Lara Fabian. Se simtem intotdeauna ciudat cand mazgalea inimioare pe ultimelepagini ale caietelor si incearca sa le transforme in stelute sau in dare prelungi lasate de acestea. De ce mereu atat de visatoare? Chiar si atunci cand mergeau pe strada firul straveziu al gandurilor se impletea si pe chipul si in parul ce-i flutura liber in vant. De ce toti necunoscutii privesc atat de adanc in ochii ei de caprioara cu gene minutios arcuite?
Mereu se alegea cu rasetele prietenilor cand facea diverse aprecieri referitoare la anotimpuri si la parfumul acestora. "Cum adica, tu nu simti? E atat de evident ca miroase a primavara!" "Eu nu sunt romantica asa ca tine!". Cand privirea ii ratacea in gol era intrerupta de disperate semne cu mana ale celor din preajma.
La scoala a fost mereu o ciudata. Cred ca putea sa numere pe degete situatiile in care s-a exteriorizat in afara grupului de prietene. Nu dezlipea eticheta deranjanta ce i-a fost atribuita; nu o interesa, nu se gandea la ea, nu-i pasa. Prefera intotdeauna varianta ca e o artista neinteleasa, care traieste pe un nor alb din vise nesfasite, cu luna deasupra si o chitara zdranganita superficial.
Considera deprimant momentul in care isi facea ghiozdanul seara, geamul ivind cerul intunecat cu sclipiri reci. Isi dorea sa nu o vada nimeni asa melancolica, trista, dezamagita ca inca o zi a trecut lasand urme adanci in sufletul ei.
Uneori nu stia sa se pastreze in lume. Cum va inainta, dar va cadea, daca va fi cineva care sa o ridice, sa o inteleaga si al carui umar sa stie sa primeasca si lacrimi si zambete si lumina soarelui si lumina lunii.
Multumita tie L., fiindca m-ai facut
sa ma simt exact cum ai scris(cu toate
ca initial probabil nu te gandeai la mine)

Ceva dragalas

Pentru ca suntem niste oite de aparatament.
Eu, tu.. si..
Tipul acela, care e si el cret.
Si care e mereu verde, de noi ii spunem Alien, sau uneori rosu.