miercuri, 12 mai 2010

Dragul meu,

Tu care nu ai mai fost aici, tu care ai plecat demult, lasand totul in urma, tu care m-ai dat pentru o gura de aer, pentru o clipa de detasare si relaxare umbrita.
Tu, dragul meu, m-ai lasat in aceasta singuratate obscura. Si rece. Si frig. Ingrijorator de lugubru. Negru.
Cand te-am rugat sa ramai, macar putin, ai refuzat, ai respins cu raceala toata afectiunea care ti-o purtam, m-ai lasat in drum, cu fata plecata, cu picaturi de ploaie in par, ochii inegriti si umezi, iar obrajii rumeni, inflacarati.
Ingaimam din cand in cand cate ceva in discutia aceea mai mult tacuta pe care o purtam, insa tu ma priveai rece si imi raspundeai ferm.
Si mi-a parut rau cand am vazut cat de decis ai fost sa nu te mai intorci.
Acum? Acum nu-mi mai pare.
Ma simt eliberata, fericita, descatusa, a disparut toata acea ingradire care ma constrangea; ba chiar am fost convisa, scumpul meu, cat ai decazut si ce persoana jalnica esti.. Imi pare rau dar totul s-a sters, s-a dus, chiar inca din momentul in care ai inceput sa indrugi numai tampenii si invetii bolnave de ale tale, continuand astefel sa ma pui intr-o lumina proasta, sa incerci sa-i convingi pe ei sa se indeparteze de mine, sa am urasca.
Dar imi pare rau caci tot ce ai reusit a fost ca eu sa te urasc..

Inchei blondul meu,
adaugand ca aceasta este o modalitate
jalnica de a-mi lua adio de la tine.

Privesc adesea seara, de la birou, inspre cer, cautand curioasa stralucirea mea.
Si e acolo. Mai mereu e acolo, uneori stinghera, iar alteori nu. Uneori insotita de stele, iar alteori nu. Si s-a-ntamplat ca o data in cautarea mea copilaresca sa n-o mai gasesc.
"De ce? Mi-am zis. De ce? Ar fi trebuit sa fie aici.. Sa ne-ntalnim ca-n fiecare seara"
Am insfacat in graba binoclul si jacheta si m-am repezit afara s-o caut, caci nu-mi explicam cum ar fi putut sa plece fara nici un semn. Ma simteam tradata... confuza.. Si tot ce reuseam sa disting era o panza deasa, o patura vaporoasa de tacere si raceala, ce domina cerul. Nici urma de stralucirea mea.
M-am asezat pe bordura si mi-am lasat fata in palme. nu concepea cum frumusetea aceea incantatoare, dar distanta, s-ar fi putut stinge.
Se facuse teribil de frig, iar briza aceea rece imi zburlise parul. Intunecimea noptii parea mai profunda decat in alte dati si ma infiora. Tremuram. De frig sau de frica?Asteptam ceva. Un semn. Nu puteam sa ma desprind de acolo, caci eram prea perplexa.. Si atunci i-am zarit lumina, o frantura din chipul ei familiar. Era umbrita, ascunsa de nori, dar era. Fireste! Daca s-ar stinge ar strica un echilibru cosmic, dar si spiritual, ne-ar abandona noptii. N-ar mai fi nimeni care sa ne vegheze, ori incurajeze. Abandonati si singuri. Dar nu, nu acum.
Privesc adesea seara, de la birou, inspre cer,cautand curioasa stralucirea, nedorind sa o mai pierd, inca de cand aveam cinci ani

duminică, 11 aprilie 2010

In loc de 'la multi ani'

Azi e ziua ta dragul meu.
Si ai mai crescut cu un an. Acum esti cu mult mai mare decat erai atunci cand eu te-am cunoscut. Si consideri ca esti mult mai matur si mai capabil decat erai atunci.
Lasa-ma sa-ti spun ca sunt mandra de pustiul care ai venit, frumos si sarmant. Si da. Si depravat, dar in acealsi timp fermecator.. Ceea ce ne cam inebuneste, nu?!
Nu te ctritic absolut deloc. Au fost toate deciziile tale, consecintele tot ale tale, iar bucuriile iti apartin desigur in totalitate.
Imi place cand variezi de la extaz la spontaneitate, cand te dedici, cand ma lasi sa te iubesc si sa caut arta in tine.
Si sincer acum, sa te duci din plin naibii cand imi intorci spatele si refuzi sa-mi mai vorbesti, cand nu-mi raspunzi la telefon sau cand imi inchizi brusc..
Dar e in regula, cred si te iert pentru ca tin la tine.
Parca nu-mi vine sa cred ca esti asa mare si ma uimesti de fiecare data cand ma privesti si iti surprind in privire scantei ce eprima diferite stari. Fierbinte si cuceritor te-as descrie acum.
Tot ce mai am de spus este.. la si mai bine la si mai multe bucurii, realizari si "bucurii" (ps: gagici :)) )

Nuu stati... Din nou...

Azi e ziua ta dragul meu.
Si ai mai crescut cu un an. Acum esti cu mult mai mare decat erai atunci cand eu te-am cunoscut. Am doar impresia sau chiar te crezi destept?
Lasa-ma sa-ti spun cat de mult m-ai dezamagit si in ciuda faptului ca te-ai schimbat si tu, si ca ai devenit mult mai fermecator si tu, ai ramas totusi la fel de urat si inveninat ca inainte.
Imi amintesc si acum cand vroiai sa-mi dovedesti cat de sadic poti fi si desi atunci nu ai reusit, acum sunt pe deplin convinsa.
Tu nu, nu esti fermecator, esti doar disgratios nonsociabil si respingator.. Chiar ar trebui sa inveti sa ai grija de tine.
M-ai surprins, dar intr-un mod negativ, m-ai dezamagit. Aveam o parere foarte buna despre tine, chiar momente cand te consideram perfect , dar te-ai incapatanat sa ma indepartezi cu orice scop de tine.
Nu pot sa neg, imi place cand zambesti, acelasi zambet fascinant care l-ai furat acum ceva timp de la mine si cand povestesti ceva gesticuland, fiindca intr-adevar poti fi si amuzant. Rar, nu te flata!
Al dracului si enervant te-as descrie acum.
Tot ce-ti mai doresc acum ar fi... Sa fii tu ce-l care erai o data, era prea bine..

*Fara poza (desi aveam una care mergea la fix)*

vineri, 9 aprilie 2010

luni, 5 aprilie 2010

Pentru cand ma apuca creativitatea II


He's Biche. Our ex-lover



Biche was really friendly and charming.



And we have enjoyed a lot with him.


Until I've given it (Biche) to you.

Pentru cand ma apuca creativitatea

Let's tell "A bit of Breakfast at Tiffany's"


Shivers

Emotions

Shameful

Disoriented


Eager

Bite face bzz bzz

She's Kat (Pisica)
Vreau un prieten
Si un laptop.
Vreau sa nu mai fiu o mataita
Cum m-am obisnuit sa fiu in ultimul timp.
Vreau sa pot fi cu adevarat fericita