Soare?..

Si e o alta zi ploioasa ca oricare alta a unei saptamani tarzii de toamna, mohorata, umeda, cand doar lenea isi accentueaza prezenta in starile noastre de spirit. Simt o icnire puternica in mine, o vaga revolta, o usoara depresie.. De ce? Poate din cauza ca peisajul nu se incadreaza cu timpul.. E iunie! Unde e soarele, razele acelea slabute, caldura aceea placuta? Ca sa nu mai intreb de distractie si zambetele acelea largi, pofticioase care pur si simplu au pierit. Parca nu sunt in stare nici sa mai gandesc.. Ce e cu mine? Am nevoie de prilejul sa simt atingirea si mangaierea verii, sa gust din aerul cald al sfasitului de primavara.. (Si cum as putea face asta cand e atat de friig..) Nu sufar starea asta de letargie care se impanzeste cu atata ardoare in mine si pur si simplu vrea sa ma domine.. In mintea mea nu mai este loc de nici un alt gand, poate niste pareri vagi si usoare impresii sterse, fara noima, care nu fac decat sa se buchiseasca - asta imi aminteste de un sertar, in care ingramadite o multime de lucruri fara valoare sau scop, te impiedica sa gasesti un obiect pe care il cauti cu disperare. (Cum eu acum imi caut creierul.. Dar hei! Ce proasta sunt! Creierul meu e de fapt in frigider!) La ce.. la ce sunt bune niste bonuri de market mai vechi de doua luni (inafara faptului ca dezvaluie pretul unei carti cumparate unui prieten si liste intregi cu porcariore cum ar fi ciocolate si biscuiti - pe care nu ar trebui trebui sa le vada nimeni. Sunt ingrozita! Cum de am fost convinsa sa platesc pentru atatea prostioare), creioane neascutite, hartiute, biletele, carnetele mazgalite si rupte.. Uh! Chiar si un pliant cu "Fumatul poate ucide!", o chestie interesanta de altfel daca principiile morale iti permit sa realizezi si sa percepi mesajul.. Ce e cu mine?! Aiurez.. Deja am deviat o multime de la subiect.. Si care era el pana la urma? Fara scop desigur.. Deja mi-e rau.. Aberez prea mult.. Va ramane doar sunetul ploii.. si picaturile care inca se preling pe geam..